Spune Franța adio globalizării?

Mihai Macovei · 28 aprilie 2020

Timp de câteva decenii, economia Franței a intrat într-o spirală negativă a creșterii încetinite și acumulării rapide de datorie. Modelul asistențialismului generos este și mai puțin sustenabil într-o economie globalizată, iar pentru reluarea unei creșteri mai serioase sunt necesare reforme radicale de piață liberă. Cum rezistența socială la reformă a fost până acum irepresibilă, Macron pare hotărât să se folosească de criza coronavirusului pentru a proteja modelul sclerotic al statului francez asistențial în fața concurenței internaționale. În același timp, face apel la mutualizarea datoriei în zona euro pentru a sufla din nou aer în bula franceză de datorii.

Comentează · Citeşte »

Protest din Franța

Jörg Guido Hülsmann · 26 aprilie 2020

Este o eroare a considera că virusul Covid19 este o amenințare imediată la adresa vieților omenești, pe când politicile de închidere a economiei nu. Câți oameni s-au sinucis pentru că măsurile de izolare socială și închidere a economiei i-au adus în pragul depresiei și nebuniei? Cât de mulți sunt cei care n-au putut avea parte de tratamente vitale deoarece paturile de spital și personalul medical sunt blocate pentru victimele Covid19? Câți au devenit victime acasă din cauza agresivității induse de măsurile de izolare? Câte persoane și-au pierdut slujbele, firmele, averea și vor fi împinși spre suicid sau agresiune în lunile care vor urma? Cât de multă lume din țările cele mai sărace ale economiei mondiale este în prezent împinsă înspre foamete din cauză că gospodăriile și firmele din statele dezvoltate și-au redus drastic cererea pentru produsele lor, din cauza blocajului economic?

Comentează [2] · Citeşte »

Covid19: între un Occident panicat și o Asie mai echilibrată

Mihai Macovei · 16 aprilie 2020

Din ce în ce mai multe voci pun la îndoială rațiunea din spatele suspendării generale impuse în majoritatea statelor din Europa și SUA, ca răspuns la epidemia de coronavirus. O asemenea suprimare fără precedent a libertăților civile și economice pe timp de pace – cu greu justificabilă – nu contenește să uimească pe mulți. Indiferent dacă privim din punct de vedere juridic, etic sau economic, vom fi în curând în situația de a descoperi gravitatea și dimensiunea enormă a prejudiciului provocat de politicile publice adoptate. Încă nu vedem efectul real al măsurilor draconice de restrângere a libertăților, luate pentru stoparea contagiunii. Un cost mare va trebui de asemenea suportat ca urmare a giganticelor pachete financiare și fiscale destinate atenuării impactului crizei economice în mare măsură autoimpuse.

Comentează · Citeşte »

Covid19? Laissez faire et laissez passer, le monde va de lui même!

Andreas Stamate-Ștefan · 02 aprilie 2020

Din nefericire, România este și ea, deja, pe harta statelor care au restricționat exportul de medicamente și echipamente medicale în legătură cu Covid19. Ce tip de politică comercială ar trebui deci aplicată pe timpul unei pandemii? Mai liberală sau mai restrictivă? Intuiția ne-ar spune mai restrictivă (pentru a ne proteja proprii cetățeni), însă economia ne învață că există multe argumente în favoarea unei politici comerciale mai liberale. Avem șansa, cunoscând argumentele economice, să prevenim o criză nu doar economică, ci și umanitară.

Comentează [3] · Citeşte »

Tratatul Acțiunea Umană la 70 de ani

Costel Stăvărache · 30 septembrie 2019

De ce e importantă această carte? Lumea intelectuală europeană actuală nu mai e bântuită de spectrele lui Marx, ci de spectrele socialismului bun, non-criminal, tehnocratic. Statul nu mai este cel mai prost administrator, cum ne învățau liberalii odinioară, ci anumite forme soft de socialism au rostul lor.
Întrebarea care se pune e de ce socialismul e disfuncțional atunci când e aplicat pe întreaga societate, ca în cazul comunismului, dar e bun atunci când e aplicat sectorial, mini-zonal, cum ar fi în sănătate și educație? Am înțeles de ce produce comunismul sărăcie?

Comentează · Citeşte »

Dreptul de a nu fi egali în fața legii fiscale

Andreas Stamate-Ștefan · 07 iunie 2019

Disputa recentă cu privire la egalitatea în fața legii fiscale face necesare câteva clarificări de natură economică și etică. A susține egalitatea în fața legii fiscale presupune o concesie riscantă spectrului de stânga. Nu că am trăi vremuri în care aceste concesii nu se fac sau că nu sunt dezirabile politic, însă rolul economistului liberal este să atragă atenția asupra lor. Mai ales în vremuri în care există confuzie ideologică la tot pasul, și mai ales când confuzia ideologică e ridicată la rang de virtute politică de către unele partide.

Comentează [1] · Citeşte »

„Votați-mă, căci în fond vă aduc pacea!” Ce fel de pace?

Andreas Stamate-Ștefan · 31 mai 2019

În campania electorală tocmai încheiată, gradul tot mai scăzut de liberalism economic al Europei nu a fost atacat practic de niciun partid sau politician. În mod practic, niciun politician român de dreapta nu-și asumă un minim discurs despre pericolul statului asistențial european (și nici român), în timp ce toți (de la stânga la dreapta) admit necesitatea unei Europe unite. Unite în ce? Am înțeles, unite în pace, dar odată cu concluzia asta aș vrea să observăm măcar că am debarcat de pe poziția UE ca creator de bunăstare.

Comentează · Citeşte »

Explicații hayekiene la problema ostilității față de comerț și comercianți

Andreas Stamate-Ștefan · 20 aprilie 2019

În lucrarea The Fatal Conceit (1988), Friedrich Hayek oferă câteva explicații interesante la atitudinea relativ ostilă, în general, față de comerț și comercianți. În esență, aceștia n-au avut parte de o atitudine favorabilă de-alungul istoriei dintr-un motiv legat de misteriozitatea și necunoașterea legilor care guvernează fenomenul comercial. Sau chiar o anumită teamă de aceste legi.

Comentează · Citeşte »

Prefață la Acțiunea Umană

Mihai-Vladimir Topan · 08 ianuarie 2019

Pentru cei care vor să își asume riscuri împreună cu prefațatorul, propunem următorul plan de bătaie: (1) mai întâi vom prezenta pe scurt biografia autorului, urmată de o trecere în revistă (de asemenea foarte succintă) a principalelor opere și teme atinse; (2) apoi vom încerca să prezentăm esența viziunii economice misesiene, așa cum transpare și din (mai ales din) Acțiunea umană, rezumând-o la o formulă cât mai scurtă cu putință, pe care totuși o vom comenta; (3) în ultima parte vom prezenta un mini ghid de lectură aplicat concret pe structura și conținutul tratatului misesian.

Comentează · Citeşte »

Rising Inequality and Slowing Productivity Have a Common Driver: Government Intervention

Mihai Macovei · 28 decembrie 2018

Starting with Thomas Piketty and moving to more moderate positions, such as those held by the OECD, a growing chorus of alarmist voices decries the rising economic inequality in the Western world and especially in the United States. Surprisingly enough, the same mainstream analysts complain about the anaemic growth of labour productivity without seeing the correct link between the two.

Comentează · Citeşte »

Precedentele · Următoarele