Sâmbătă, 17 noiembrie, a avut loc lansarea cărții Analiza praxeologică a acțiunii politice și a cooperării politice internaționale: O abordare interdisciplinară la confluența dintre știința economică și știința politică, de Matei-Alexandru Apăvăloaei, cercetător asociat al Institutului Mises. Cartea a apărut sub egida Editurii ASE și reprezintă al cincilea titlu al colecției Studia Praxeologica.
Lucrarea abordează problematica acțiunii politice din perspectiva Școlii Austriece, mergând pe linia misesian-rothbardiană. Demersul propus este unul teoretic (praxeologic), fiind axat pe evidențierea celor mai generale aspecte, invariabile în timp și spațiu, ale acțiunii umane care vizează folosirea mijloacelor coercitive pentru a extrage resurse și a trăi de pe seama eforturilor semenilor săi. De asemenea, lucrarea reprezintă un demers interdisciplinar care se situează la intersecția științei economice cu știința politică.
Pe bazele oferite de știința economică, lucrarea argumentează că politica poate fi considerată o disciplină praxeologică, de natură apriorică. De asemenea, plecând de la teoria economică a antreprenoriatului, lucrarea schițează funcția antreprenoriatul politic și analizează diferitele limite cu care se confruntă acțiunea politică atunci când se pune problema maximizării venitul rezidual – profitul politic.
În ultima parte a lucrării, este analizată acțiunea politică ce este întreprinsă în contextul relațiilor internaționale. Astfel sunt deduse implicațiile necesare ale deciziei de cooperare între antreprenorilor politici din teritorii diferite în vederea combaterii efectelor competiției politice internaționale. În acest context, este abordat și subiectul integrării economice regionale.
Printre întrebările la care cartea caută un răspuns se regăsesc următoarele: Ce putem ști despre efectele pe care le comportă o acțiune politică? Poate fi considerată politica o disciplină științifică capabilă să ne furnizeze adevăruri necesare? Dacă orice acțiune umană conține și o componentă antreprenorială, putem vorbi despre funcția antreprenorului politic? Cum ar arăta o teorie praxeologică a relațiilor politice internaționale? Sunt economiștii în măsură să răspundă la întrebările de mai sus?
